Pasiune pentru istorie

Lucrez de 20 de ani în cadrul Atelierului Atena, fiind pasionat de reproducerile arheologice după piesele celebre ale vechilor culturi. Am alături buni prieteni care studiază, sculptează, prelucrează și pictează aceste efigii în piatră ale trecutului, încercând să le descifreze poveștile și lecțiile de viață. Am învățat de la oameni extraordinari cum să dau glas urmelor de piatră ale civilizațiilor apuse și mă străduiesc să le transmit și prietenilor mei această strădanie artizanală.
Nu de puține ori am fost întrebat: de ce fac asta? De ce acest efort de a readuce la viață amprentele celor vechi, când avem atâtea preocupări moderne care ne ocupă timpul?
De bună seamă că nu e o pasiune la modă astăzi... Dar eu, ca iubitor de înțelepciune, m-am simțit mereu atras de istorie. Nu doar de istoria cea plină de date și nume și locuri și cifre, de ”historia magna” a registrelor și celebrităților, ci de istorie ca rezumat al experiențelor umane valoroase, după cum este și sensul etimologic al termenului preluat din greacă, ca sumă a lecțiilor de viață care ne pot fi de folos și nouă, pentru a învăța mai ușor și a crește mai repede pe drumul nostru.
Iar vestigiile arheologice, dincolo de utilitatea lor în analiza materială a umanităților trecute, mai spun ceva celor care se opresc cu drag asupra lor. Vorbesc, uneori direct, alteori indirect, despre sufletul civilizațiilor care le-au lăsat în urma lor. Adică despre proiectul de lume comună mai valoroasă pe care au încercat să îl construiască. Despre visele și idealurile lor, despre imaginația și speranțele lor, despre cunoștințele și lumile din interiorul lor, cât și despre lumile de dincolo de pașii lor pe Pământ...
Reproducerile arheologice ne dau șansa de a călători în trecut și a-l explora. Hărți în piatră care ne chemă misterios, dincolo de oceanul timpului, pentru a ne întâlni cu alți oameni, cu alte cetăți, cu alte orizonturi. Ne dau șansa de a fi călători în timp, adică în alte experiențe umane. Experiențe pe care Marele Cronos pare să fi ținut cu tot dinadinsul să ni le amintească, salvându-le din colbul uitării...
Așa descoperim că putem petrece o după-amiază într-un templu egiptean, admirându-i picturile simbolice, în căutarea misterelor vieții. Sau putem fi alături de sculptorii Acropolelor grecești, printre formele armonioase sub care dăltuiau legile naturii. Sau ne putem afunda în junglele Mexicului, printre piramide care înalță trepte hotărâte spre cer, încercând să descifrăm hieroglifele scrierilor de mult uitate. Care ne pot dezvălui elemente neașteptate de religie, astronomie, matematică sau sociopolitică din acele culturi pierdute în negura timpului. Atenția la detalii ne permite să descoperim nuanțe și idei neașteptate, cunoștințe și paradigme umane surprinzătoare, o omenire mai mare și mai bogată în experiențe decât cea în care trăim astăzi. Care are multe lecții valoroase de viață fericită ce au trecut proba timpului, foarte utile în măsura în care nu ne considerăm doar o formă strict dependentă de circumstanțele prezentului.
În cele din urmă, basoreliefurile și statuetele celor din trecut nu sunt doar o apologie a celor care nu mai sunt. Sunt și răspunsuri la propriile noastre căutări, dacă știm să le înțelegem cu dragoste. O umbră a lucrurilor care merită spuse peste secole, căci vorbesc despre ceea ce merită să dăinuiască în ceea ce construim, ca oglindă a ceea ce suntem.
Dacă privim istoria civilizațiilor ca o istorie a devenirii umane, dincolo de evoluția formelor materiale putem ghici călătoria evolutivă a Omului. A unei ființe capabile să își amintească experiențele trecutului pentru a învăța din ele și a construi un viitor mai bun. Iar pasiunea pentru istorie, respectul pentru vestigiile valoroase ale trecutului devine o sămânță bună din care se poate naște pasiunea pentru viitor. Și pentru oamenii mai buni din noi înșine...
NOTĂ: Articolele de pe Scarabeu.ro sunt proprietatea intelectuală a SC KAIROS COMERCIAL CONSULT 2004 srl și nu pot fi reproduse, parțial sau integral, fără acordul nostru scris.